Reținerea avocatului Mihai Rapcea pentru promovarea în public a ideilor legionare, fasciste și a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război a readus în atenție parcursul controversat al acestuia. Cu o carieră de peste 25 de ani în avocatură, Rapcea este cunoscut atât pentru apărarea lui Gregorian Bivolaru, cât și pentru implicarea în organizații și partide asociate curentului ultranaționalist.

Procurorii îl acuză că a promovat în mod repetat ideologii extremiste și discursuri antisemite în mediul online, în timp ce avocatul susține că este victima unei încălcări a libertății de exprimare și contestă legalitatea probelor administrate în dosar.

Potrivit comunicatului care a anunțat reținerea sa pentru 24 de ore, Mihai Rapcea este cercetat pentru mai multe fapte prevăzute de legislația privind combaterea fascismului, legionarismului și antisemitismului.

„La data de 02.04.2026, prin intermediul mai multor reţele de socializare, suspectul R.M. a promovat în public cultul unor persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de crime de război, prin elogierea directă şi prezentarea acestor persoane drept repere valorice şi victime ale unor epurări ideologice şi a realizat şi publicat pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook o înregistrare video prin intermediul căreia a promovat în public, în mod direct, ura pe motive etnice şi idei, concepţii ori doctrine specifice naţionalismului extremist, îndreptate împotriva comunităţii evreieşti. Totodată, la data de 20 mai 2024, suspectul R.M a preluat, publicat şi diseminat în mediul online, pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook, un paragraf şi un aforism extras dintr-o lucrare scrisă în anul 1933 de Corneliu Zelea Codreanu, promovând astfel, în public, idei, concepţii şi doctrine legionare şi fasciste”, se arăta în comunicatul de presă care anunţa reţinerea lui Mihai Rapcea. 

Anchetatorii îl acuză, conform ordonanţei de reţinere intrată în posesia News.ro, pe Mihai Rapcea de o serie de fapte care, în opinia lor, depăşesc limita libertăţii de exprimare şi intră în zona propagării unor ideologii extremiste. Unul dintre episoadele invocate de procurori este cel din ianuarie 2026, când Rapcea ar fi distribuit şi promovat un videoclip realizat la Ateneul Român, în care un dispozitiv artizanal, prevăzut cu senzor de mişcare, executa salutul legionar în faţa bustului lui Mihai Eminescu. Potrivit acuzării, scena ar fi avut caracterul unui ritual cu tentă totalitară, prezentat sub aparenţa unui gest cultural.

În acelaşi dosar, procurorii susţin că, în mai 2024, Rapcea a publicat pe Facebook fragmente din lucrarea „Cărticica şefului de cuib”, semnată de Corneliu Zelea Codreanu, folosind lozinci şi formule asociate mişcării legionare. Acuzaţia vizează nu doar simpla reproducere a unui text istoric, ci utilizarea lui într-un context de legitimare a unui discurs extremist. Ancheta reţine şi presupusa sa implicare în adunări comemorative cu caracter neolegionar, inclusiv la Tâncăbeşti, unde ar fi fost intonate cântece legionare şi folosit salutul fascist.

Pe componenta de antisemitism, procurorii afirmă că, în aprilie 2026, Rapcea ar fi publicat o înregistrare video în care instiga la ură împotriva comunităţii evreieşti, recurgând la formule degradante şi la teorii conspiraţioniste despre aşa-numitul „control sionist” asupra justiţiei din România. Tot în această logică este menţionată şi intenţia sa de a purta pe piept steaua galbenă, gest pe care anchetatorii îl interpretează drept o bagatelizare a memoriei victimelor Holocaustului. O altă acuzaţie se referă la manifestaţia din 9 octombrie 2024, organizată în faţa Ambasadei Israelului, chiar de Ziua Holocaustului, unde ar fi promovat mesaje ce descriau iudaismul drept o „doctrină satanică”.

Procurorii îi impută şi promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război. În acest sens, Rapcea ar fi prezentat public figuri precum Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr drept „repere valorice” şi victime ale unor epurări ideologice, ignorând condamnările definitive care îi vizau. De asemenea, ar fi distribuit materiale prin care contesta interzicerea cultului mareşalului Ion Antonescu, într-un discurs pe care anchetatorii îl califică drept revizionist.

În susţinerea acuzaţiilor, sursa invocă percheziţiile domiciliare, în urma cărora ar fi fost găsită o bibliotecă amplă de literatură extremistă, legionară şi negaţionistă, alături de obiecte de cult asociate simbolic acestei zone. Totodată, anchetatorii spun că au identificat probe informatice, inclusiv conversaţii pe WhatsApp şi un istoric în aplicaţia ChatGPT, care ar arăta că Rapcea ar fi cerut modificarea unui portret al lui Eminescu pentru a-i conferi o trăsătură „diabolică”, imagine folosită ulterior în materialele sale.

Procurorii concluzionează că nu ar fi vorba despre un simplu exerciţiu al libertăţii de exprimare, ci despre o conduită repetitivă, cu potenţial de radicalizare a discursului public şi de afectare a ordinii publice.

Vestea reţinerii lui Rapcea a atras reacţii din direcţia unei părţi a societăţii legată de curente extremiste. Sorin Lavric, senator AUR, îl asemăna pe Rapcea cu un cruciat. 

„Masoreţii marxişti îşi arată colţii: şi-au trimis mascaţii pentru a-i cere socoteală unui român în a cărui bibliotecă se află icoanele lui Ilie Lăcătuşu şi Arsenie Boca. Silviu Vexler şi Alexandru Florian nu ar fi putut trimite forţele de ordine ale statului dacă parlamentarii PSD, PNL,USR nu ar fi votat legea antiromânească purtând numele spânului Silviu Vexler. Băieţi, veţi plăti cu vârf şi îndesat pentru felonia ( trădarea) pe care aţi dovedit-o! Oricând, voi fi alături de Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Ilie Lăcătuşu, Mircea Nicolau şi avocatul Mihai Rapcea. Vezi mai puţine.” a scris senatorul într-o postare pe Facebook.

Mihai Rapcea are 51 de ani şi este avocat în Bucureşti, asociat de-a lungul timpului cu zona ultranaţionalistă şi cu mediul MISA, Rapcea a devenit cunoscut atât prin poziţiile sale publice, cât şi prin rolul de apărător al unor figuri controversate, în special Gregorian Bivolaru. 

Legătura cu MISA şi Gregorian Bivolaru

Una dintre cele mai importante componente ale biografiei sale publice este legătura cu MISA şi cu Gregorian Bivolaru. În urmă cu 20 de ani, Rapcea participa nu doar la procesele lui Gregorian Bivolaru în calitate de apărător al acestuia, dar şi la întrunirile MISA de la  Costineşti şi Bucureşti

Blogul lui Mihai Rapcea funcţionează ca o arhivă personală de poziţionări, reacţii şi documente din acea vreme. În arhiva online, se află un capitol separat intitulat „Misa – Bivolaru Archives”, unde sunt adunate materiale despre subiectele legate de MISA şi de Gregorian Bivolaru.

Mihai Rapcea a fost, în anumite momente, un susţinător vocal al lui Gregorian Bivolaru sau al unor persoane din proximitatea acestuia. Un exemplu este postarea din 2010 intitulată „Our Hero: Vestea despre nevinovăţia lui Gregorian Bivolaru a ajuns pana în Suedia. Ura!!!”, care exprimă un sprijin explicit pentru ideea de nevinovăţie a lui Bivolaru. 

Un alt exemplu este materialul video online „Gregorian Bivolaru pentru Mihai Rapcea”, în care apare un mesaj audio atribuit lui Bivolaru către Rapcea. Dincolo de tonul propagandistic al descrierii clipului, el confirmă că Rapcea a fost suficient de important în ecosistemul MISA încât să devină destinatarul unui mesaj public. Asta sugerează o relaţie care a depăşit simpla reprezentare juridică şi a intrat în zona de recunoaştere reciprocă în interiorul grupului.

În arhiva sa, se găsesc şi documente judiciare, inclusiv o hotărâre a Tribunalului Cluj în dosarul legat de Bivolaru, publicată în format PDF care arată că Rapcea nu se limita la comentarii, ci colecta şi difuza acte relevante pentru apărarea juridică şi narativă a cazurilor MISA.

Un alt exemplu este postarea de pe blogul lui Rapcea din 2016 intitulată „S-a confirmat ceea ce spuneam. La anul de ziua lui, Gregorian Bivolaru va fi liber”, care arată că, cel puţin la acel moment, Rapcea continua să comenteze public situaţia liderului MISA. 

Ulterior, după fuga în străinătate a lui Gregorian Bivolaru, Rapcea s-a distanţat de liderul MISA şi a devenit critic la adresa lui. 

Pe 8 decembrie 2011, într-un material postat pe reţeaua Youtube, Rapcea apare ca „fost avocat MISA” şi vorbeşte critic despre Gregorian Bivolaru, relatând o întâlnire avută cu acesta în Suedia şi susţinând că ar fi fost victima unor manevre de manipulare. În acel text, Rapcea explică, în detaliu, cum s-ar fi pregătit pentru întâlnire, cum ar fi plătit singur costurile deplasării şi cum ar fi ajuns la concluzia că Bivolaru folosea tehnici de presiune şi control. 

Mihai Rapcea si Diana Şoşoacă 

Mihai Rapcea a avut o legătură publică cu Diana Şoşoacă în principal prin zona politică şi media. Frecvent, Mihai Rapcea, Diana Şoşoacă şi Luis Lazarus realizau transmisiuni live în perioada 2023-2024. 

Un exemplu este livestreamul din 22 mai 2023, intitulat „SEN DIANA SOSOACA SI AV MIHAI RAPCEA”. Există şi alte materiale video în care numele lor apar împreună, inclusiv un clip din 2022 despre privatizarea Mintia şi o înregistrare din 2023 în care sunt menţionaţi alături de alţi invitaţi din zona suveranistă. Temele abordate erau ample, iar Mihai Rapcea era prezentat ca un avocat de succes. Mesajele trimise de acesta erau încărcate de mesaje suveraniste, de distanţare de Uniunea Europeană sau de NATO. Legătura dintre  Mihai Rapcea şi Diana Şoşoacă a mers mai departe în zona politică. Rapcea a fost membru al partidului SOS România şi a ajuns în poziţia de vicepreşedinte. şi a fost exclus odată cu fostul soţ al liderei SOS România, Diana Şoşoacă. 

Imaginea publică şi poziţionarea ideologică

Conţinutul distribuit sistematic de Rapcea pe platformele sociale este caracterizat de un antisemitism radical, o parte din postările sale fiind eliminate de platforme pentru încălcarea regulilor privind discursul urii. În iulie 2024, acesta a publicat pe Facebook un material cu caracter rasist care instruia utilizatorii cum să identifice persoanele cu origini evreieşti folosind profilarea cranio-facială, în scopul recunoaşterii „duşmanilor din interior”. Rapcea reia frecvent naraţiuni conspiraţioniste antisemite clasice, precum cea a iudeo-bolşevismului sau a controlului evreiesc asupra României.

Pe 9 octombrie 2024, chiar de Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, Mihai Rapcea a organizat, alături de Viorel Ene, un protest în faţa Ambasadei Israelului din Bucureşti. În cadrul acestui eveniment, a fost citit un mesaj explicit antisemit care prezenta iudaismul drept o „doctrină satanică” şi acuza comunitatea evreiască de orchestrarea unor tragedii globale şi de impunerea unei „dictaturi sioniste”.

Rapcea utilizează blogul său personal şi propria editură, Sânziana, pentru a reabilita imaginea Mişcării Legionare şi a liderilor săi. Acesta a publicat ediţii noi ale lucrării memorialistice a lui Corneliu Zelea Codreanu, „Pentru legionari”, pe care o consideră o sursă „necesară” pentru studierea contextului sociopolitic interbelic, în ciuda faptului că deţinerea şi răspândirea literaturii de acest gen a fost interzisă în diverse perioade istorice. 

Mihai Rapcea a fost un membru activ al organizaţiei de extremă dreaptă Noua Dreaptă, figurând printre membrii fondatori ai „Asociaţiei Noua Dreaptă” în anul 2007, alături de Tudor Ionescu. În cadrul acestei organizaţii, el a participat la acţiuni de stradă,ca participant la incidente violente împotriva comunităţii LGBTQ+ la marşurile Pride.

În anul 2011, Rapcea a încercat, împreună cu Tudor Ionescu şi Viorel Ene, să înregistreze Partidul Naţionalist (PN). Proiectul a eşuat din cauza unor disensiuni interne; Rapcea şi Ene l-au criticat pe Tudor Ionescu pentru dorinţa acestuia de a crea un partid „de la stânga la dreapta”, Rapcea militând pentru o linie politică de dreapta radicală.

La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, Mihai Rapcea a candidat pentru un loc în Parlament pe listele partidului Patrioţii Poporului Român (PPR) ca senator în Circumscripţia Bucureşti. Campania sa a fost marcată de distribuirea unor materiale cu caracter rasist şi eugenist

Prin intermediul Editurii Sânziana şi al blogului personal, acesta promovează cultul liderilor Mişcării Legionare (Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moţa, Horia Sima), publicând şi difuzând literatura acestora, pe care o consideră esenţială pentru „cunoaşterea trecutului”, în ciuda interdicţiilor legale.

Contestarea controlului judiciar

Avocatul Mihai Rapcea susţine, în contestaţia ajunsă la instanţă şi obţinută de news.ro, că probele obţinute din telefonul său mobil au fost strânse nelegal şi că nu pot sta la baza niciunei măsuri preventive. El afirmă că procurorul ar fi folosit o procedură nepotrivită pentru extragerea datelor deja stocate, respectiv o „ordonanţă de autorizare provizorie”, folosită în mod obişnuit pentru interceptări în timp real, în locul unei percheziţii informatice dispuse de un judecător.

Rapcea contestă şi valoarea rapoartelor întocmite de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, pe care nu îl consideră o autoritate competentă să stabilească dacă anumite fapte sau simboluri au caracter legionar sau fascist. În opinia sa, instituţia ar avea o poziţie subiectivă şi nu ar putea fi tratată drept expert obiectiv în dosar.

În apărarea sa, avocatul invocă şi libertatea de exprimare, susţinând că mesajele şi postările sale reprezintă simple judecăţi de valoare, nu fapte penale. El mai afirmă că obiectele găsite la domiciliu — inclusiv cărţi doctrinare, veşminte sau icoane — ţin de viaţa sa privată şi de convingerile sale, neavând un scop propagandistic.

Rapcea consideră, de asemenea, că unele dintre mesajele sale publice au urmărit obiective precum „stoparea războaielor” şi „salvarea valorilor democraţiei”, fără a avea caracter antisocial. În acelaşi timp, el spune că restricţiile impuse prin controlul judiciar sunt disproporţionate, mai ales interdicţia de a posta online, pe care o descrie ca pe o formă de cenzură, şi interdicţia de a participa la adunări publice, pe care o consideră nejustificată în raport cu faptele cercetate.

Avocatul mai susţine că nu reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, invocând faptul că faptele de care este acuzat sunt mai vechi, iar identitatea sa profesională şi domiciliul sunt cunoscute. Totodată, el afirmă că reţinerea sa a stârnit şi reacţii de indignare în spaţiul public, unde o parte dintre susţinători o consideră un abuz.