Vladimir Petruț, primarul liberal al orașului Cavnic, îl acuză pe Ilie Bolojan că se contrazice în privința PSD, după ce liderul PNL a folosit imaginea „șobolanilor” descoperiți în „cămara statului”, dar acum ar accepta varianta ca social-democrații să preia din nou guvernarea.

Primarul PNL al orașului Cavnic, Vladimir Petruț, lansează un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan, pe fondul tensiunilor din jurul formulei de guvernare și al scenariilor privind revenirea PSD la Palatul Victoria.

Într-o postare pe Facebook, edilul liberal ironizează metafora folosită anterior de Bolojan, care afirmase că, atunci când a „deschis cămara statului”, a găsit „șobolani” care rod proviziile și că a pus lumina pe ei. Declarația lui Bolojan a fost interpretată ca o trimitere la interesele deranjate de reformele din zona companiilor de stat și de criticile venite dinspre PSD.

Primar PNL către Bolojan: „Le mai dai cașcaval?”

Vladimir Petruț susține că Ilie Bolojan nu poate, pe de o parte, să vorbească despre „șobolani” în sistem, iar pe de altă parte să accepte ca PSD să primească din nou controlul guvernării, fie și pentru o perioadă limitată.

„Ilie Bolojan ne spunea cu ceva timp în urmă că a găsit șobolanii în cămară. Păi ce faci acum? Iroși pe șobolani să conducă încă șase luni țara? Păi dai să administreze încă șase luni țara? Sau să înțelegem că becul aprins în cămară nu era pentru șobolanii PSD?”, a transmis primarul din Cavnic.

Edilul insistă că formularea nu îi aparține, ci reia termenii utilizați chiar de liderul liberal.

„Atenție, eu nu spun că sunt șobolani. Tu ai spus. Dar totodată nu înțeleg cum, Doamne, tu propui să se dea guvernarea țării în continuare la șobolani. Adică să înțeleg, le mai dai cașcaval?”, a adăugat Vladimir Petruț.

„Te contrazici singur?”

Petruț susține că Bolojan ar trebui să explice liberalilor dacă PSD este, în logica propriului discurs, problema pe care pretinde că a scos-o la lumină sau partenerul căruia PNL îi poate lăsa din nou administrația centrală.

„Păi, Ilie Bolojan, te contrazici singur? Păi dă-le niște detalii, că noi nu mai înțelegem nimic. Au fost sau nu au fost șobolanii în cămară?”, mai spune primarul.

Atacul vine în contextul discuțiilor politice despre posibile formule de guvernare după blocajele din coaliție. PNL, USR și UDMR au discutat variante fără PSD, dar, în lipsa unei majorități, PNL și UDMR ar putea accepta ca PSD să încerce formarea unui guvern monocolor.

Petruț, un critic vechi al lui Bolojan din interiorul PNL

Vladimir Petruț nu este la primul atac la adresa lui Ilie Bolojan. Primarul din Cavnic s-a remarcat în ultimele luni prin critici repetate la adresa liderului liberal, inclusiv pe tema relației cu PSD și a rotativei guvernamentale.

În ianuarie, Petruț a susținut public că Bolojan le-ar fi transmis unor primari liberali că „nu va fi niciun premier PSD la rotativă”, deși acordul politic al coaliției prevedea ca PSD să dea premierul în perioada aprilie 2027 – decembrie 2028.

Edilul din Cavnic are, la rândul său, un traseu politic cu legături vechi cu PSD. El a fost anterior membru PSD, partid din care a fost exclus în 2019, după ce devenise unul dintre contestatarii lui Liviu Dragnea, iar ulterior a trecut la PNL.

Liderul AUR, George Simion, susține că, în seara votului din Parlament pentru învestirea Guvernului Adrian Veștea, a fost contactat de un consilier prezidențial care i-ar fi transmis că „este un lucru bun” ca parlamentarii AUR să voteze noul Executiv.

Declarațiile au fost făcute de Simion în emisiunea „Marius Tucă Show” de la Gândul, unde liderul AUR a povestit ce s-a întâmplat în culisele negocierilor din ziua votului.

Simion: „Am primit zeci de telefoane. Ni se spunea că Nicușor vrea ca noi să votăm”

George Simion a afirmat că, încă de duminică seara și pe tot parcursul zilei de luni, a primit numeroase apeluri din partea unor persoane care susțineau că sunt conectate la centrele de putere.

„Pe tot parcursul zilei de luni, de duminică seara și pe tot parcursul zilei de luni, până am ieșit în conferința de presă, am primit zeci de telefoane din partea unor oameni care pretindeau că sunt conectați la sferele de putere, la Palatele Cotroceni, Victoria și așa mai departe, în care ni se spunea: «Nicușor vrea ca voi să votați acest guvern»”, a declarat George Simion.

Liderul AUR spune că a avut însă alte informații și că nu a crezut mesajele transmise pe diferite canale.

„Ne-au sunat mai mulți oameni importanți, care spuneau că noi suntem incluși în arhitectura puterii de stat. Eu aveam alte date. Cred și sunt convins că datele mele erau bune, nu ceea ce mi se spunea mie la telefon”, a afirmat acesta.

„Voia votul pe degeaba”

George Simion a susținut că i s-a cerut, în esență, sprijinul parlamentar fără ca AUR să facă parte din viitoarea majoritate.

„Voia votul pe degeaba, ca să zic așa, fără ca AUR să fie parte a guvernării, fără ca AUR să fie parte a puterii. Ori asta nu se poate întâmpla. Pentru că eu nu sunt întors cu cheița, nu sunt de la păduri”, a spus liderul AUR.

Simion: „La ora 21:15 m-a sunat un consilier prezidențial”

Potrivit liderului AUR, apelul ar fi venit cu doar 15 minute înainte de expirarea ultimatumului pe care îl dăduse președintelui Nicușor Dan.

„M-a sunat un consilier prezidențial. M-a sunat la 9:15 minute, dar nu a confirmat în vreun fel că Nicușor Dan este de acord ca noi să fim parte a puterii. «E un lucru bun ca voi să votați», mi-a spus”, a declarat Simion.

Acesta nu a precizat despre ce consilier prezidențial este vorba.

Liderul AUR a mai afirmat că ulterior au existat și informații potrivit cărora el i-ar fi promis președintelui susținerea Guvernului.

„Și după aia vine Sorin Grindeanu și, în mod mincinos, îi zice lui Gigi Becali: «Simion i-a promis președintelui»”, a spus George Simion.

AUR a părăsit sala înaintea votului

Înaintea ședinței de plen, George Simion îi ceruse președintelui Nicușor Dan să ofere până la ora 21:30 „clarificări” privind poziția sa față de o eventuală susținere din partea AUR.

Cum aceste clarificări nu au venit, liderul AUR le-a cerut parlamentarilor partidului să părăsească sala de plen, pe care a numit-o „sala trădării”.

Guvernul Adrian Veștea nu a reușit să obțină numărul de voturi necesar pentru a fi învestit.

Reacția Palatului Cotroceni

După declarațiile lui George Simion, Administrația Prezidențială a transmis că președintele Nicușor Dan nu are cunoștință despre o astfel de conversație și că este exclus să fi mandatat vreun consilier pentru negocieri politice.

„Președintele României nu are cunoștință despre convorbirea la care face referire domnul Simion. Este exclus ca șeful statului să fi mandatat vreun consilier să poarte discuții cu reprezentanți ai partidelor politice sau ai grupurilor parlamentare în vederea obținerii unei majorități parlamentare”, a transmis Palatul Cotroceni pentru Digi24.

Fostul ministru al Energiei, deputatul PSD Bogdan Ivan, susține că România a obținut o victorie importantă în domeniul energetic, după ce Curtea Constituțională a validat legea care permite continuarea și finalizarea hidrocentralelor începute înainte de anul 2007.

Social-democratul afirmă că decizia CCR deblochează proiecte strategice pentru securitatea energetică a țării și acuză USR și organizațiile de mediu că au întârziat ani de zile investițiile.

Bogdan Ivan: „Victorie pentru România”

Fostul ministru al Energiei a salutat hotărârea Curții Constituționale.

”Victorie pentru România!!! Putem construi hidrocentralele blocate de ONG-uri! Legea care permite continuarea şi finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 2007 a trecut de Curtea Constituţională”, a scris Bogdan Ivan.

Potrivit deputatului PSD, decizia CCR permite continuarea unor investiții considerate esențiale pentru independența energetică a României.

”După ani de blocaje, procese şi piedici puse de USR şi ONG-urile lor, România merge mai departe cu proiecte strategice pentru securitate energetică, producţie internă şi facturi mai mici pentru români”, a transmis Ivan.

Fostul ministru al Energiei a subliniat importanța hidrocentralelor pentru stabilitatea rețelei energetice și reducerea dependenței de importuri.

”Să nu uităm că, atunci când apar dezechilibre în Sistemul Energetic Naţional, hidrocentralele sunt cele care intervin rapid, stabilizează reţeaua şi reduc dependenţa de importuri scumpe. Astăzi s-a făcut dreptate pentru România şi pentru românii care au nevoie de energie sigură şi ieftină”, a subliniat Ivan.

Daniel Zamfir: „Aud că Buzoianu e cu gheață la inimă”

Și senatorul PSD Daniel Zamfir a reacționat pe Facebook.

„AM REUSIT!!!

Legea care permite continuarea construcției hidrocentralelor in Arii protejate a trecut de CCR!!!

Inca din 2022, cand am initiat aceasta lege, m am lovit de opozitia feroce a useristilor si ONG-urilor care de ani de zile blocheaza dezvoltarea tarii!

V-am zis ca nu ma las, si am reusit!

P.S. Aud ca Buzoianu e cu gheata la inima”, a scris acesta.

CCR a respins sesizarea președintelui Dan

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri sesizarea președintelui Nicușor Dan pe legea care permite construcția de baraje hidrotehnice în ariile protejate, potrivit unui comunicat al curții. Șeful statului criticase legea pe motiv că ar permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională.

Legea a fost inițiată de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir și vizează schimbarea legislației pentru pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice.

Comunicatul CCR:

”Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că dispozițiile art.I și art.II din Legea pentru completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și pentru modificarea art.5 alin.(1) din Legea nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Rezumat
Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile art.I și II din legea criticată, precum și legea, în ansamblul său, sunt conforme cu prevederile art.1 alin.(5), art.15 alin.(2), art.35, art.61, art.73 alin.(3) lit.e), art.75, art.79 alin.(1), ale art.119 și art.135 alin.(2) lit.e) din Constituție.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, Curtea Constituțională a constatat următoarele:
– Diferențele de structură și de conținut între forma legii examinată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților nu sunt de natură a contraveni principiului bicameralismului, astfel cum exigențele acestui principiu au fost stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale, aceste diferențe nemodificând în mod substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, așa încât să determine eludarea finalității urmărite de inițiator.
– Procedura de adoptare a legii s-a desfășurat cu respectarea obligației constituționale de solicitare de către Biroul permanent al Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a avizului Consiliului Legislativ, cu emiterea acestui aviz și, prin urmare, cu respectarea rolului constituțional de organ consultativ al Parlamentului pe care Consiliul Legislativ îl are în procedura legislativă.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea Constituțională a reținut că:
– Art.I din lege, care introduc în structura art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 un nou alineat, alin.(vizează exclusiv ariile naturale protejate de interes național, reglementând o excepție de la regula potrivit căreia limitele acestora pot fi modificate, și nu ariile naturale protejate de interes comunitar – siturile „Natura 2000”, motiv pentru care prevederile Directivei 92/43/CEE Habitate și, totodată, dispozițiile art.148 raportate la cele ale art.35 și 135 alin.(2) lit.e) din Constituție nu sunt incidente în privința art.I din lege.
– Art.II din lege, care modifică prevederile art.5 alin.(1) din Legea nr.292/2018, înlocuind condiția analizei de la caz la caz a proiectelor exceptate de la aplicarea exigențelor Legii nr.292/2018 cu condiția ca proiectele strategice să fie desemnate, ca atare, prin hotărâri ale CSAT, asigură un just echilibru între nevoia/obligația etatică de protecție a mediului și nevoia de asigurare a securității naționale și a capacității de reacție la situații de urgență, motiv pentru care art.II din lege nu contravine dispozițiilor art.148 raportate la cele ale art.35 și 135 alin.(2) lit.e) din Constituție.
– Art.II din lege nu reglementează o nouă atribuție a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ci constituie o concretizare, în domeniul protecției mediului, a atribuțiilor legale ale CSAT prevăzute prin Legea nr.415/2002, întrucât vizează, în mod exclusiv, apărarea și securitatea națională, precum și capacitatea de răspuns la situațiile de urgență, art.II din lege fiind, așadar, în acord cu prevederile art.73 alin.(3) lit.e) coroborate cu cele ale art.119 din Constituție.
– Dispozițiile legii sunt clare, precise și previzibile; acestea reglementează numai pentru viitor efectele unor raporturilor juridice născute anterior datei de 29 iunie 2007, fiind, astfel, conforme cu prevederile art.1 alin.(5), dar și cu cele ale art.15 alin.(2) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie.”