Liderul AUR, George Simion, susține că, în seara votului din Parlament pentru învestirea Guvernului Adrian Veștea, a fost contactat de un consilier prezidențial care i-ar fi transmis că „este un lucru bun” ca parlamentarii AUR să voteze noul Executiv.

Declarațiile au fost făcute de Simion în emisiunea „Marius Tucă Show” de la Gândul, unde liderul AUR a povestit ce s-a întâmplat în culisele negocierilor din ziua votului.

Simion: „Am primit zeci de telefoane. Ni se spunea că Nicușor vrea ca noi să votăm”

George Simion a afirmat că, încă de duminică seara și pe tot parcursul zilei de luni, a primit numeroase apeluri din partea unor persoane care susțineau că sunt conectate la centrele de putere.

„Pe tot parcursul zilei de luni, de duminică seara și pe tot parcursul zilei de luni, până am ieșit în conferința de presă, am primit zeci de telefoane din partea unor oameni care pretindeau că sunt conectați la sferele de putere, la Palatele Cotroceni, Victoria și așa mai departe, în care ni se spunea: «Nicușor vrea ca voi să votați acest guvern»”, a declarat George Simion.

Liderul AUR spune că a avut însă alte informații și că nu a crezut mesajele transmise pe diferite canale.

„Ne-au sunat mai mulți oameni importanți, care spuneau că noi suntem incluși în arhitectura puterii de stat. Eu aveam alte date. Cred și sunt convins că datele mele erau bune, nu ceea ce mi se spunea mie la telefon”, a afirmat acesta.

„Voia votul pe degeaba”

George Simion a susținut că i s-a cerut, în esență, sprijinul parlamentar fără ca AUR să facă parte din viitoarea majoritate.

„Voia votul pe degeaba, ca să zic așa, fără ca AUR să fie parte a guvernării, fără ca AUR să fie parte a puterii. Ori asta nu se poate întâmpla. Pentru că eu nu sunt întors cu cheița, nu sunt de la păduri”, a spus liderul AUR.

Simion: „La ora 21:15 m-a sunat un consilier prezidențial”

Potrivit liderului AUR, apelul ar fi venit cu doar 15 minute înainte de expirarea ultimatumului pe care îl dăduse președintelui Nicușor Dan.

„M-a sunat un consilier prezidențial. M-a sunat la 9:15 minute, dar nu a confirmat în vreun fel că Nicușor Dan este de acord ca noi să fim parte a puterii. «E un lucru bun ca voi să votați», mi-a spus”, a declarat Simion.

Acesta nu a precizat despre ce consilier prezidențial este vorba.

Liderul AUR a mai afirmat că ulterior au existat și informații potrivit cărora el i-ar fi promis președintelui susținerea Guvernului.

„Și după aia vine Sorin Grindeanu și, în mod mincinos, îi zice lui Gigi Becali: «Simion i-a promis președintelui»”, a spus George Simion.

AUR a părăsit sala înaintea votului

Înaintea ședinței de plen, George Simion îi ceruse președintelui Nicușor Dan să ofere până la ora 21:30 „clarificări” privind poziția sa față de o eventuală susținere din partea AUR.

Cum aceste clarificări nu au venit, liderul AUR le-a cerut parlamentarilor partidului să părăsească sala de plen, pe care a numit-o „sala trădării”.

Guvernul Adrian Veștea nu a reușit să obțină numărul de voturi necesar pentru a fi învestit.

Reacția Palatului Cotroceni

După declarațiile lui George Simion, Administrația Prezidențială a transmis că președintele Nicușor Dan nu are cunoștință despre o astfel de conversație și că este exclus să fi mandatat vreun consilier pentru negocieri politice.

„Președintele României nu are cunoștință despre convorbirea la care face referire domnul Simion. Este exclus ca șeful statului să fi mandatat vreun consilier să poarte discuții cu reprezentanți ai partidelor politice sau ai grupurilor parlamentare în vederea obținerii unei majorități parlamentare”, a transmis Palatul Cotroceni pentru Digi24.

Fostul ministru al Energiei, deputatul PSD Bogdan Ivan, susține că România a obținut o victorie importantă în domeniul energetic, după ce Curtea Constituțională a validat legea care permite continuarea și finalizarea hidrocentralelor începute înainte de anul 2007.

Social-democratul afirmă că decizia CCR deblochează proiecte strategice pentru securitatea energetică a țării și acuză USR și organizațiile de mediu că au întârziat ani de zile investițiile.

Bogdan Ivan: „Victorie pentru România”

Fostul ministru al Energiei a salutat hotărârea Curții Constituționale.

”Victorie pentru România!!! Putem construi hidrocentralele blocate de ONG-uri! Legea care permite continuarea şi finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 2007 a trecut de Curtea Constituţională”, a scris Bogdan Ivan.

Potrivit deputatului PSD, decizia CCR permite continuarea unor investiții considerate esențiale pentru independența energetică a României.

”După ani de blocaje, procese şi piedici puse de USR şi ONG-urile lor, România merge mai departe cu proiecte strategice pentru securitate energetică, producţie internă şi facturi mai mici pentru români”, a transmis Ivan.

Fostul ministru al Energiei a subliniat importanța hidrocentralelor pentru stabilitatea rețelei energetice și reducerea dependenței de importuri.

”Să nu uităm că, atunci când apar dezechilibre în Sistemul Energetic Naţional, hidrocentralele sunt cele care intervin rapid, stabilizează reţeaua şi reduc dependenţa de importuri scumpe. Astăzi s-a făcut dreptate pentru România şi pentru românii care au nevoie de energie sigură şi ieftină”, a subliniat Ivan.

Daniel Zamfir: „Aud că Buzoianu e cu gheață la inimă”

Și senatorul PSD Daniel Zamfir a reacționat pe Facebook.

„AM REUSIT!!!

Legea care permite continuarea construcției hidrocentralelor in Arii protejate a trecut de CCR!!!

Inca din 2022, cand am initiat aceasta lege, m am lovit de opozitia feroce a useristilor si ONG-urilor care de ani de zile blocheaza dezvoltarea tarii!

V-am zis ca nu ma las, si am reusit!

P.S. Aud ca Buzoianu e cu gheata la inima”, a scris acesta.

CCR a respins sesizarea președintelui Dan

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri sesizarea președintelui Nicușor Dan pe legea care permite construcția de baraje hidrotehnice în ariile protejate, potrivit unui comunicat al curții. Șeful statului criticase legea pe motiv că ar permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională.

Legea a fost inițiată de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir și vizează schimbarea legislației pentru pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice.

Comunicatul CCR:

”Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că dispozițiile art.I și art.II din Legea pentru completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și pentru modificarea art.5 alin.(1) din Legea nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Rezumat
Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile art.I și II din legea criticată, precum și legea, în ansamblul său, sunt conforme cu prevederile art.1 alin.(5), art.15 alin.(2), art.35, art.61, art.73 alin.(3) lit.e), art.75, art.79 alin.(1), ale art.119 și art.135 alin.(2) lit.e) din Constituție.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, Curtea Constituțională a constatat următoarele:
– Diferențele de structură și de conținut între forma legii examinată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților nu sunt de natură a contraveni principiului bicameralismului, astfel cum exigențele acestui principiu au fost stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale, aceste diferențe nemodificând în mod substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, așa încât să determine eludarea finalității urmărite de inițiator.
– Procedura de adoptare a legii s-a desfășurat cu respectarea obligației constituționale de solicitare de către Biroul permanent al Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a avizului Consiliului Legislativ, cu emiterea acestui aviz și, prin urmare, cu respectarea rolului constituțional de organ consultativ al Parlamentului pe care Consiliul Legislativ îl are în procedura legislativă.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea Constituțională a reținut că:
– Art.I din lege, care introduc în structura art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 un nou alineat, alin.(vizează exclusiv ariile naturale protejate de interes național, reglementând o excepție de la regula potrivit căreia limitele acestora pot fi modificate, și nu ariile naturale protejate de interes comunitar – siturile „Natura 2000”, motiv pentru care prevederile Directivei 92/43/CEE Habitate și, totodată, dispozițiile art.148 raportate la cele ale art.35 și 135 alin.(2) lit.e) din Constituție nu sunt incidente în privința art.I din lege.
– Art.II din lege, care modifică prevederile art.5 alin.(1) din Legea nr.292/2018, înlocuind condiția analizei de la caz la caz a proiectelor exceptate de la aplicarea exigențelor Legii nr.292/2018 cu condiția ca proiectele strategice să fie desemnate, ca atare, prin hotărâri ale CSAT, asigură un just echilibru între nevoia/obligația etatică de protecție a mediului și nevoia de asigurare a securității naționale și a capacității de reacție la situații de urgență, motiv pentru care art.II din lege nu contravine dispozițiilor art.148 raportate la cele ale art.35 și 135 alin.(2) lit.e) din Constituție.
– Art.II din lege nu reglementează o nouă atribuție a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ci constituie o concretizare, în domeniul protecției mediului, a atribuțiilor legale ale CSAT prevăzute prin Legea nr.415/2002, întrucât vizează, în mod exclusiv, apărarea și securitatea națională, precum și capacitatea de răspuns la situațiile de urgență, art.II din lege fiind, așadar, în acord cu prevederile art.73 alin.(3) lit.e) coroborate cu cele ale art.119 din Constituție.
– Dispozițiile legii sunt clare, precise și previzibile; acestea reglementează numai pentru viitor efectele unor raporturilor juridice născute anterior datei de 29 iunie 2007, fiind, astfel, conforme cu prevederile art.1 alin.(5), dar și cu cele ale art.15 alin.(2) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie.”

Liderul USR, Dominic Fritz, insistă cu varianta unui guvern minoritar în formula PNL-USR-UDMR, deși au primit tot mai multe semnale că o astfel de variantă nu ar avea sprijin în Parlament. Surse politice ne-au precizat că presiunea foarte mare vine din partea miniștrilor și șefilor instalați de USR, care nu vor sub nicio formă să se demufeze de la resurse.

Fritz insistă pentru guvern PNL-USR-UDMR

”De partea corectă a istoriei. Modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație.

România are nevoie de un guvern serios care continuă reformele și livrează pentru oameni. Suntem hotărâți să ne asumăm un guvern minoritar în formula PNL – USR – UDMR.”, scrie Dominic Fritz.

PSD respinge varianta USR

Partidul Social-Democrat (PSD) acuză USR că subminează acordul politic premergător desemnării premierului și susține că „rotativa” propusă este doar un tertip care maschează „disperarea de a profita de funcții și sinecuri la stat”. PSD acuză USR că menține România în actuala criză politică.

„PSD constată că Acordul Politic premergător desemnării prim-ministrului, solicitat de președintele României și agreat de principiu de toate partidele parlamentare pro-occidentale (din cadrul fostei Coaliții) este subminat cu bună știință de USR. Pretențiile inacceptabile și inaplicabile ale USR mențin România în actuala criză politică, cu efecte importante în plan economic și social”, se arată într-un comunicat al PSD.

Liderii USR, presiuni uriașe asupra lui Ilie Bolojan

Surse politice ne-au explicat că liderii USR pun o presiune uriașă asupra lui Ilie Bolojan și îl avertizează constant că ”face o mare greșeală” prin susținerea unui guvern minoritar al PSD.

Liderii USR ar dori o ”rotativă” guvernamentală, dar primii la rând să fie coaliția PNL-USR-UDMR, cu un premier comun și abia peste șase luni să renegocieze și să lase PSD-ul la guvernare. În schimb, PNL și UDMR ar fi de acord să lase PSD-ul să guverneze, în speranța că situația economică a țării îi va face să se prăbușească în sondaje, iar ei vor crește în opoziție.

Spre deosebire de liderii PNL sau UDMR, care au tot fost la putere în ultimii ani, miniștrii USR ”abia au gustat” din dulceața puterii și nu ar dori să se demufeze tocmai acum, când au prins gustul. Pentru USR, anii grei de opoziție nu sunt o variantă, mai ales că au înțeles ce înseamnă puterea și nu vor să se mai întoarcă la situația din anii trecuți.

În aceste condiții, cei de la USR riscă să rămână tot mai singuri pe scena politică, asta pentru că învestirea unui guvern minoritar PSD nu stă neapărat în voturile lor, în timp ce PNL și UDMR vor juca cu interes pe termen lung, să meargă în opoziție și să crească, iar PSD-ul să se erodeze puternic fiind la guvernare.

Într-un asemenea scenariu, USR ar rămâne complet în afara puterii, fără ministere, fără influență directă asupra agendei guvernamentale și fără garanții că va putea reveni la masa deciziilor înainte de următoarele alegeri.

USR nu vrea să rămână în afara jocului până în 2028

Surse politice susțin că principala îngrijorare a USR este că un guvern minoritar PSD, susținut parlamentar de PNL și UDMR, ar putea deveni o soluție mult mai durabilă decât este prezentată în acest moment.

Deși scenariul discutat oficial este acela al unui Executiv cu mandat limitat, cel puțin până la finalul anului sau până în 2027, în interiorul USR există temerea că PSD ar putea rămâne la Palatul Victoria până la alegerile parlamentare din 2028, dacă guvernul va beneficia de voturile necesare în Parlament și dacă partidele care îl sprijină nu vor avea interesul să provoace o nouă criză politică.