Nicușor Dan se confruntă cu cel mai mare test al mandatului său, pe fondul adâncirii crizei politice, relatează POLITICO.

Președintele vrea să evite alegeri anticipate, care ar putea aduce extrema dreaptă la putere, însă partidele rivale întâmpină dificultăți în a ajunge la un acord pentru formarea unei noi coaliții.

La puțin peste un an după ce președintele moderat al României, Nicusor Dan, a ajuns la putere în urma unei confruntări tensionate cu extrema dreaptă, acesta se confruntă acum cu cel mai dificil test de până acum: încercarea de a intermedia un acord între partidele rivale pentru formarea unui guvern stabil.

Ultima coaliție de guvernare din România s-a destrămat în aprilie, iar primele două nominalizări făcute de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu au reușit să obțină suficient sprijin politic pentru a conduce o nouă administrație.

Acum, el mai are o singură șansă să desemneze un nou premier și să obțină aprobarea acestuia prin votul Parlamentului, înainte ca varianta alegerilor anticipate să intre în joc.

Alegerile anticipate, un risc politic major

Nicușor Dan este reticent să provoace alegeri generale anticipate, întrucât principalii săi rivali politici din extrema dreaptă, Alliance for the Union of Romanians (AUR), au un avans puternic în sondaje.

Însă riscul de a refuza convocarea alegerilor este că adversarii săi din AUR și din alte partide amenință deja că vor încerca să îl suspende din funcție, o opțiune despre care unii cred că ar putea câștiga sprijin tot mai larg pe măsură ce criza se prelungește.

Între timp, pentru țara cu 19 milioane de locuitori aflată la granița estică a Uniunii Europene, timpul se scurge.

Bucharest este sub presiune să reducă deficitul bugetar ridicat și să îndeplinească obiective-cheie de reformă economică până la sfârșitul lunii august, pentru a putea accesa aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene.

Agențiile de rating urmăresc atent situația, existând temeri că incertitudinea politică ar putea duce la o retrogradare severă a ratingului de țară.

Avertismente privind o posibilă criză constituțională

Presiunea este amplificată și de apropiata vacanță parlamentară de vară, ceea ce înseamnă că, dacă nu se ajunge la un acord până la sfârșitul lunii iunie, analiștii spun că actualul guvern interimar, condus de premierul în exercițiu Ilie Bolojan, va continua cel mai probabil să guverneze până în toamnă.

„Suntem acum la începutul unei crize constituționale”, a declarat Cristian Pîrvulescu, profesor la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative din București.

Potrivit Constituției, unii miniștri aflați în prezent în funcție „nu mai au dreptul să fie miniștri”, deoarece mandatul guvernului interimar nu ar trebui să dureze mai mult de 45 de zile, termen care a expirat deja.

Discuțiile dintre partidele politice din România au continuat joi pentru a ajunge la un acord privind formarea unui guvern minoritar. Negocierile s-au încheiat după două ore, au relatat presa locală, însă fără anunțarea vreunui acord.

Nicușor Dan urmează să se întâlnească din nou cu liderii partidelor vineri, însă nu va propune un nou premier decât dacă partidele vor conveni asupra formării unui guvern minoritar.

Scenariile pentru noul guvern

Analistul politic Radu Magdin a declarat că nu consideră alegerile anticipate un scenariu „credibil”, întrucât România nu a organizat niciodată astfel de alegeri de la căderea comunismului, în 1989.

„Consultările prezidențiale cu partidele se desfășoară într-un ritm accelerat”, a spus Magdin.

Potrivit acestuia, există două soluții posibile: fie formarea unui guvern minoritar de către Social Democratic Party (PSD), ai cărui membri l-au propus în această săptămână pe liderul lor, Sorin Grindeanu, pentru funcția de premier, fie un guvern minoritar format din liberalii lui Bolojan, împreună cu alte partide de centru-dreapta și liberale.

În prezent, este discutată și o a treia variantă, care ar presupune o „rotație” între un guvern minoritar monocolor PSD și coaliția minoritară de centru-dreapta și liberali propusă, până la următoarele alegeri programate în 2028.

PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan în aprilie și s-a aliat cu AUR, condus de fostul rival al lui Nicușor Dan la prezidențiale, George Simion, pentru a susține o moțiune de cenzură.

Partidul s-a opus politicilor dure de reducere a deficitului promovate de Bolojan, care au afectat domeniile pe care PSD le reprezintă.

Președintele PSD și liderul Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, susține că negocierile politice pentru formarea unui nou Guvern au intrat într-o etapă decisivă, dar lansează în același timp critici dure la adresa USR, acuzând blocaje și „exhibiționism moral”.

Într-o postare pe Facebook, liderul social-democrat a anunțat că au fost deja agreate primele repere ale unui viitor acord politic.

„Se fac primii paşi pentru un nou Guvern. Astăzi, am convenit cu o parte dintre liderii politici principiile generale ale unui viitor Acord politic- legate de țintele macroeconomice, PNRR, OCDE și SAFE. Zilele sunt importante deoarece ne apropiem cu paşi rapizi de startul discuțiilor oficiale ale statului român cu agențiile de rating”, a transmis Sorin Grindeanu.

În același mesaj, acesta critică dur poziționarea unor partide, fără a le menaja în discurs, sugerând că interesul politic primează în fața stabilității guvernamentale.

„Nu pot însă să nu remarc exhibiționismul moral al unora. Prin contorsiuni politice permanente, răzgândiri și inventarea unor felurite motive pentru ca România să nu aibă un guvern funcțional se dovedeşte – dacă mai era nevoie – că unele partide nu au vrut nicio clipă să lase din brațe funcțiile şi privilegiile. Blochează toată țara de „dragul românilor” şi se „sacrifică” zilnic rămânând pe poziții”, a mai scris liderul PSD.

Grindeanu acuză explicit USR că ar întreține criza politică și vorbește despre un „paradox” în actualul context.

„Mai exact, s-a ajuns la deblocarea crizei prin blocaj. Acesta este noul paradox politic pe care îl pune astăzi pe masă USR. Ce refuză să vadă cei de la USR este că dacă nu vor să fie parte a soluției, să voteze un guvern cu puteri depline cu prim-ministru PSD, atunci – cu siguranță- se poate și fără ei!”, a conchis Sorin Grindeanu.

Declarațiile vin în contextul negocierilor tensionate pentru formarea unei majorități guvernamentale, în condițiile în care România se apropie de discuții importante cu agențiile de rating și de termene sensibile legate de angajamentele din PNRR.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță că România a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene în ultimele 12 luni, performanță pe care o descrie drept un record absolut în istoria absorbției fondurilor europene. Potrivit acestuia, țara noastră a urcat pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește sumele nete absorbite și are șanse să atingă un grad de absorbție de 95% din fondurile alocate prin PNRR.

Dragoș Pîslaru: „Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an”

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a prezentat bilanțul ultimelor 12 luni într-o postare pe Facebook.

„Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 → iunie 2026). Este un record absolut pe fonduri europene atrase vreodată în 12 luni consecutive”, a scris Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, în ultimul an absorbția fondurilor de coeziune s-a triplat.

„În acest an, a triplat absorbţia pe fondurile de coeziune: de la 3.279.387.099 Euro anul trecut la 10.418.362.085 Euro astăzi, adică +7.138.974.986 Euro”, a precizat ministrul.

România, pe locul 2 în UE la fonduri europene absorbite

Dragoș Pîslaru susține că România a făcut un salt important în clasamentul european al absorbției fondurilor europene.

„După ce ne-am obişnuit să fim mereu ultimii în toate clasamentele, România este astăzi pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite. În ciclul financiar actual, contractarea a atins pragul de 97% şi sunt sigur că ajungem la 100%”, a transmis ministrul.

Aproape 3 miliarde de euro atrași prin PNRR

Ministrul interimar a prezentat și situația fondurilor atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, România a încasat 2.620.279.973 euro prin cererea de plată nr. 4 și 350.692.010 euro prin cererea de plată nr. 3. În total, suma atrasă prin cele două cereri se ridică la 2.970.971.983 euro.

„Avem perspectiva să ajungem la 95% absorbţie pe PNRR şi, cu responsabilitate politică şi guvernamentală, vom reuşi acest lucru”, a afirmat Pîslaru.

Potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, investițiile finanțate din bani europeni reprezintă în prezent principalul motor al investițiilor publice din România.

„Investiţiile din bani europeni au ajuns să reprezinte 76% din investiţiile publice ale României, contribuţie esenţială în reducerea deficitului bugetar”, a mai transmis Dragoș Pîslaru.