Nicușor Dan se confruntă cu cel mai mare test al mandatului său, pe fondul adâncirii crizei politice, relatează POLITICO.

Președintele vrea să evite alegeri anticipate, care ar putea aduce extrema dreaptă la putere, însă partidele rivale întâmpină dificultăți în a ajunge la un acord pentru formarea unei noi coaliții.

La puțin peste un an după ce președintele moderat al României, Nicusor Dan, a ajuns la putere în urma unei confruntări tensionate cu extrema dreaptă, acesta se confruntă acum cu cel mai dificil test de până acum: încercarea de a intermedia un acord între partidele rivale pentru formarea unui guvern stabil.

Ultima coaliție de guvernare din România s-a destrămat în aprilie, iar primele două nominalizări făcute de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu au reușit să obțină suficient sprijin politic pentru a conduce o nouă administrație.

Acum, el mai are o singură șansă să desemneze un nou premier și să obțină aprobarea acestuia prin votul Parlamentului, înainte ca varianta alegerilor anticipate să intre în joc.

Alegerile anticipate, un risc politic major

Nicușor Dan este reticent să provoace alegeri generale anticipate, întrucât principalii săi rivali politici din extrema dreaptă, Alliance for the Union of Romanians (AUR), au un avans puternic în sondaje.

Însă riscul de a refuza convocarea alegerilor este că adversarii săi din AUR și din alte partide amenință deja că vor încerca să îl suspende din funcție, o opțiune despre care unii cred că ar putea câștiga sprijin tot mai larg pe măsură ce criza se prelungește.

Între timp, pentru țara cu 19 milioane de locuitori aflată la granița estică a Uniunii Europene, timpul se scurge.

Bucharest este sub presiune să reducă deficitul bugetar ridicat și să îndeplinească obiective-cheie de reformă economică până la sfârșitul lunii august, pentru a putea accesa aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene.

Agențiile de rating urmăresc atent situația, existând temeri că incertitudinea politică ar putea duce la o retrogradare severă a ratingului de țară.

Avertismente privind o posibilă criză constituțională

Presiunea este amplificată și de apropiata vacanță parlamentară de vară, ceea ce înseamnă că, dacă nu se ajunge la un acord până la sfârșitul lunii iunie, analiștii spun că actualul guvern interimar, condus de premierul în exercițiu Ilie Bolojan, va continua cel mai probabil să guverneze până în toamnă.

„Suntem acum la începutul unei crize constituționale”, a declarat Cristian Pîrvulescu, profesor la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative din București.

Potrivit Constituției, unii miniștri aflați în prezent în funcție „nu mai au dreptul să fie miniștri”, deoarece mandatul guvernului interimar nu ar trebui să dureze mai mult de 45 de zile, termen care a expirat deja.

Discuțiile dintre partidele politice din România au continuat joi pentru a ajunge la un acord privind formarea unui guvern minoritar. Negocierile s-au încheiat după două ore, au relatat presa locală, însă fără anunțarea vreunui acord.

Nicușor Dan urmează să se întâlnească din nou cu liderii partidelor vineri, însă nu va propune un nou premier decât dacă partidele vor conveni asupra formării unui guvern minoritar.

Scenariile pentru noul guvern

Analistul politic Radu Magdin a declarat că nu consideră alegerile anticipate un scenariu „credibil”, întrucât România nu a organizat niciodată astfel de alegeri de la căderea comunismului, în 1989.

„Consultările prezidențiale cu partidele se desfășoară într-un ritm accelerat”, a spus Magdin.

Potrivit acestuia, există două soluții posibile: fie formarea unui guvern minoritar de către Social Democratic Party (PSD), ai cărui membri l-au propus în această săptămână pe liderul lor, Sorin Grindeanu, pentru funcția de premier, fie un guvern minoritar format din liberalii lui Bolojan, împreună cu alte partide de centru-dreapta și liberale.

În prezent, este discutată și o a treia variantă, care ar presupune o „rotație” între un guvern minoritar monocolor PSD și coaliția minoritară de centru-dreapta și liberali propusă, până la următoarele alegeri programate în 2028.

PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan în aprilie și s-a aliat cu AUR, condus de fostul rival al lui Nicușor Dan la prezidențiale, George Simion, pentru a susține o moțiune de cenzură.

Partidul s-a opus politicilor dure de reducere a deficitului promovate de Bolojan, care au afectat domeniile pe care PSD le reprezintă.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță că România a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene în ultimele 12 luni, performanță pe care o descrie drept un record absolut în istoria absorbției fondurilor europene. Potrivit acestuia, țara noastră a urcat pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește sumele nete absorbite și are șanse să atingă un grad de absorbție de 95% din fondurile alocate prin PNRR.

Dragoș Pîslaru: „Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an”

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a prezentat bilanțul ultimelor 12 luni într-o postare pe Facebook.

„Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 → iunie 2026). Este un record absolut pe fonduri europene atrase vreodată în 12 luni consecutive”, a scris Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, în ultimul an absorbția fondurilor de coeziune s-a triplat.

„În acest an, a triplat absorbţia pe fondurile de coeziune: de la 3.279.387.099 Euro anul trecut la 10.418.362.085 Euro astăzi, adică +7.138.974.986 Euro”, a precizat ministrul.

România, pe locul 2 în UE la fonduri europene absorbite

Dragoș Pîslaru susține că România a făcut un salt important în clasamentul european al absorbției fondurilor europene.

„După ce ne-am obişnuit să fim mereu ultimii în toate clasamentele, România este astăzi pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite. În ciclul financiar actual, contractarea a atins pragul de 97% şi sunt sigur că ajungem la 100%”, a transmis ministrul.

Aproape 3 miliarde de euro atrași prin PNRR

Ministrul interimar a prezentat și situația fondurilor atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, România a încasat 2.620.279.973 euro prin cererea de plată nr. 4 și 350.692.010 euro prin cererea de plată nr. 3. În total, suma atrasă prin cele două cereri se ridică la 2.970.971.983 euro.

„Avem perspectiva să ajungem la 95% absorbţie pe PNRR şi, cu responsabilitate politică şi guvernamentală, vom reuşi acest lucru”, a afirmat Pîslaru.

Potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, investițiile finanțate din bani europeni reprezintă în prezent principalul motor al investițiilor publice din România.

„Investiţiile din bani europeni au ajuns să reprezinte 76% din investiţiile publice ale României, contribuţie esenţială în reducerea deficitului bugetar”, a mai transmis Dragoș Pîslaru.

Românii ar putea avea un nou instrument de economisire pentru pensie, după un model inspirat din sistemele americane de tip IRA. Proiectul privind înființarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie a primit raport favorabil cu amendamente în comisiile de specialitate din Senat și a fost înscris pe ordinea de zi a plenului.

Propunerea legislativă L318/2026, aflată în procedură de urgență, vizează crearea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie, denumite CIIP. Acestea ar urma să fie conturi speciale deschise la societăți de servicii de investiții financiare, prin care persoanele fizice să poată economisi și investi pe termen lung pentru un venit suplimentar la pensie.

Proiectul a primit, pe 24 iunie, raport favorabil cu amendamente din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat. În aceeași zi, inițiativa a fost înscrisă pe ordinea de zi a plenului Senatului.

Legea nu este încă adoptată definitiv și nu este în vigoare.

Ce sunt Conturile Individuale de Investiții pentru Pensie

Potrivit proiectului, CIIP sunt gândite ca un instrument voluntar de economisire individuală, separat de pensia publică, Pilonul II și Pilonul III.

Scopul declarat al proiectului este încurajarea economisirii pe termen lung, a investițiilor private și creșterea veniturilor la pensie, într-un mod contributiv și sustenabil.

Inițiatorii susțin că România are nevoie de un instrument nou de economisire, care să combine libertatea investițiilor pe piața de capital cu un regim fiscal stimulativ.

Două tipuri de conturi: cu scutire sau cu deductibilitate

Proiectul prevede două tipuri de conturi CIIP.

Primul este CIIP-S, contul cu regim de scutire. În acest caz, contribuțiile sunt făcute din venitul net al titularului, iar veniturile și câștigurile realizate în cont ar urma să fie scutite de impozit și contribuții sociale pe perioada deținerii contului.

Al doilea este CIIP-D, contul cu regim de deductibilitate. În acest caz, contribuțiile ar putea fi făcute din venituri brute din salarii, venituri asimilate salariilor sau activități independente, cu deductibilitate fiscală. La momentul transferului activelor după deschiderea dreptului la pensie, sumele ar urma să fie impozitate potrivit Codului fiscal.

Câștigurile din investiții și dividendele ar fi scutite de impozit

Unul dintre cele mai importante puncte ale proiectului este regimul fiscal.

Textul legislativ prevede că veniturile și câștigurile de capital realizate în conturile CIIP sunt scutite de impozit și contribuții sociale pe perioada deținerii contului.

De asemenea, dividendele încasate în aceste conturi ar urma să fie scutite de impozit.

Fondurile și activele din conturile CIIP ar putea fi retrase doar după deschiderea dreptului la pensie, cu excepția situațiilor de moștenire prevăzute în proiect.

Unde ar putea fi investiți banii

Fondurile acumulate în conturile CIIP ar putea fi investite în obligațiuni listate, acțiuni listate, fonduri de investiții listate sau alte instrumente financiare oferite de societățile de servicii de investiții financiare.

Investițiile ar urma să fie permise pe piețe reglementate din state membre OCDE.

Proiectul interzice însă folosirea conturilor CIIP pentru investiții în instrumente financiare derivate utilizate în scopuri speculative.

Cine ar putea deschide un astfel de cont

Potrivit proiectului, orice persoană fizică rezidentă în România care obține venituri impozabile ar putea deschide unul sau mai multe conturi CIIP.

O persoană ar putea deține simultan atât conturi CIIP-S, cât și conturi CIIP-D, la aceeași societate de investiții financiare sau la societăți diferite.

Conturile ar putea fi administrate fie individualizat, prin deciziile proprii ale titularului, fie discreționar, prin mandat acordat societății de investiții.

De ce este proiectul comparat cu modelul american

Inițiatorii arată, în expunerea de motive, că proiectul se inspiră din modele internaționale precum Individual Retirement Account din SUA, unde există variante fiscale diferite pentru economisirea pe termen lung.

Modelul dual propus pentru România, cu CIIP-S și CIIP-D, este prezentat ca fiind inspirat de sistemul american IRA, dar adaptat legislației și pieței financiare locale.

În expunerea de motive se mai arată că România are una dintre cele mai scăzute rate de economisire a gospodăriilor din Uniunea Europeană și o piață de capital încă slab dezvoltată, iar un astfel de instrument ar putea încuraja investițiile pe termen lung.

Proiectul a primit și avize favorabile, dar nu toate

Traseul parlamentar arată că proiectul a primit aviz de la Autoritatea de Supraveghere Financiară și avize favorabile de la Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului.

În schimb, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis aviz negativ.

Ulterior, pe 24 iunie, cele două comisii sesizate în fond au depus rapoarte favorabile cu amendamente, iar proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului.

Ce urmează în Parlament

Inițiativa este în procedură de urgență, iar termenul de adoptare tacită este 9 septembrie 2026.

Dacă Senatul nu votează proiectul până la acest termen, propunerea legislativă poate fi considerată adoptată tacit de prima Cameră sesizată și trimisă mai departe în procedura parlamentară.

Fiind vorba despre o lege organică, adoptarea necesită o majoritate mai mare decât în cazul legilor ordinare.

Până la votul final, promulgare și publicarea în Monitorul Oficial, românii nu pot deschide încă astfel de conturi, iar facilitățile fiscale prevăzute în proiect nu se aplică.