Liderii partidelor sunt așteptați vineri la Palatul Cotroceni pentru a-i prezenta președintelui Nicușor Dan o soluție de ieșire din criza politică, după două încercări eșuate de formare a unui nou Executiv. În acest moment, singurul scenariu asupra căruia pare să existe un consens este formarea unui guvern minoritar cu orientare pro-occidentală. Rămâne însă neclar dacă acesta va fi construit în jurul partidelor de dreapta sau în jurul PSD, în condițiile în care social-democrații și USR își mențin refuzul de a guverna împreună, iar șeful statului a reafirmat că AUR nu este un partid pro-occidental.

Cotroceniul așteaptă o majoritate care să deblocheze criza

După consultările oficiale desfășurate în această săptămână, liderii principalelor formațiuni politice au continuat negocierile, urmând ca vineri să prezinte președintelui Nicușor Dan varianta pe care o consideră viabilă pentru formarea unui nou Guvern.

Șeful statului a transmis că așteaptă din partea partidelor o majoritate parlamentară și o soluție asumată, astfel încât România să poată avea un Executiv învestit înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare, marți.

“Eu aştept ca partidele să vină la mine cu majoritate. Cred că după două luni, noi toţi, cetăţenii, în ţara asta, putem să aşteptăm de la partidele politice o propunere de majoritate. (..) Din declaraţiile publice, acea soluţie care se preconiza era o soluţie de guvern minoritar, susţinută de o majoritate”, a explicat preşedintele.

Două încercări eșuate au adâncit blocajul politic

Criza politică a început după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, la începutul lunii mai, cu 281 de voturi, cel mai mare număr înregistrat vreodată pentru o astfel de procedură.

Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru formarea unui guvern tehnocrat, însă acesta și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, după ce a constatat că nu dispune de o majoritate.

A urmat desemnarea lui Adrian Veștea, făcută fără consultarea conducerii PNL. Decizia a amplificat tensiunile politice, iar liberalii au convocat un Congres Extraordinar în care au reconfirmat atât mandatul lui Ilie Bolojan la conducerea partidului, cât și poziția de a nu forma o alianță cu PSD.

PNL, USR și UDMR au refuzat să susțină Cabinetul Veștea, în timp ce PSD și-a anunțat sprijinul. În încercarea de a obține voturile necesare, Adrian Veștea a negociat inclusiv cu AUR.

George Simion a condiționat susținerea formațiunii de o declarație a președintelui Nicușor Dan prin care AUR să nu mai fie calificat drept partid extremist. Declarația nu a fost făcută, iar Guvernul Veștea a obținut doar 189 de voturi în Parlament, sub pragul de 233 necesar învestirii.

După noile consultări din această săptămână, președintele a anunțat că România va avea un guvern minoritar și o guvernare pro-occidentală. Totodată, joi seară, el a reiterat că AUR nu este un partid pro-occidental.

PSD și USR rămân pe poziții opuse

Deși negocierile au continuat, diferențele dintre principalele partide nu au fost depășite.

PNL a propus un pact pentru susținerea unui guvern minoritar, fie în formula PNL-USR-UDMR, fie prin susținerea unui executiv monocolor PSD. PSD și USR resping însă colaborarea.

Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că “să laşi PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greşeală”, precizând că partidul nu va susține revenirea PSD la putere după căderea Guvernului Bolojan.

USR propune o formulă de rotație, cu un guvern PNL-USR-UDMR în prima etapă și un executiv PSD începând de anul viitor.

De cealaltă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat “exhibiţionismul moral al unora” și a transmis că PSD nu susține o formulă PNL-USR-UDMR.

“Unele partide nu au vrut nicio clipă să lase din braţe funcţiile şi privilegiile”, acuză Grindeanu, transmiţând celor de la USR că se poate şi fără ei.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că există trei variante de guvernare: PNL-USR-UDMR, un executiv monocolor PSD sau o formulă PSD-PNL-UDMR, cu o majoritate restrânsă.

În opinia sa, diferențele dintre partide trebuie depășite deoarece “nu putem să închidem ţara”.

Până în prezent, singurul nume propus oficial pentru funcția de premier este cel al lui Sorin Grindeanu, iar Nicușor Dan a anunțat că nu va desemna un nou candidat înainte de a exista o majoritate clară.

Presiunea economică grăbește formarea Guvernului

Președintele a atras atenția că România are nevoie urgent de un Executiv cu puteri depline, atât din cauza termenelor legate de fondurile din PNRR, cât și pentru că sesiunea parlamentară se încheie marți.

“Pentru România e important, pentru că avem miza până la 31 august a banilor din PNRR, e important să avem un guvern cât mai repede, şi, pentru că parlamentarii vor intra în vacanţă parlamentară marţi, ar fi bine să avem un guvern până marţi. Asta e ce pot să vă spun în momentul ăsta”, a declarat, joi, preşedintele Nicuşor Dan, după participarea la Summitul Flancului Estic.

În paralel, România este presată să reducă deficitul bugetar și să îndeplinească reformele asumate pentru a putea accesa aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene. Totodată, agențiile de rating urmăresc evoluția situației politice, existând temeri că prelungirea blocajului ar putea afecta ratingul de țară.

Analiștii avertizează că, în lipsa unui acord până la finalul lunii iunie, Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan ar putea rămâne în funcție până în toamnă.

“Ne aflăm acum la începutul unei crize constituţionale”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Universitatea Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică din Bucureşti.

Potrivit acestuia, unii dintre actualii miniștri nu ar mai putea rămâne în funcție, întrucât mandatul unui guvern interimar nu ar trebui să depășească 45 de zile.

Cum arată calculele din Parlament

Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare 233 de voturi.

Configurația actuală a Parlamentului este următoarea:

* PSD – 128 parlamentari

* AUR – 90 parlamentari

* PNL – 76 parlamentari

* USR – 59 parlamentari

* UDMR – 31 parlamentari

* Minoritățile – 17 parlamentari

* Uniți pentru România – 14 parlamentari

* Grupul S.O.S. România – 15 parlamentari

* Neafiliați – 15 deputați și 8 senatori

* Grupul Pace-Întâi România – 11 senatori

Gabriela Horga, președinta Comisiei pentru buget din Senat și senator PNL, anunță că propunerea legislativă privind Conturile Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP), pe care a inițiat-o alături de Claudiu Năsui, Cristina Prună și Sebastian Burduja, a primit vot unanim în comisie și a fost dezbătută în plenul Senatului. Potrivit acesteia, proiectul urmărește să ofere românilor un instrument voluntar de economisire și investiții pentru perioada pensionării.

Horga: România are nevoie de instrumente moderne de economisire

Potrivit Gabrielei Horga, presiunea asupra sistemului public de pensii va crește în următorii ani, motiv pentru care românii ar trebui să aibă posibilitatea de a-și construi un venit suplimentar pentru perioada pensionării.

„România intră într-o perioadă în care presiunea asupra sistemului public de pensii va crește tot mai mult. De aceea, este important ca fiecare român să poată construi, voluntar, un venit suplimentar pentru perioada pensionării, fără să depindă exclusiv de pensia publică”, a transmis Gabriela Horga.

Ea a adăugat că modelul propus este inspirat din sisteme existente în Statele Unite și Marea Britanie, unde populația are acces la instrumente de economisire și investiții pe termen lung.

Ce prevede proiectul de lege

Potrivit inițiatoarei, contribuțiile în cadrul Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie vor fi în totalitate voluntare, fiecare persoană urmând să decidă cât și când investește.

De asemenea, titularii conturilor vor putea alege instrumentele financiare în care investesc, precum acțiuni, obligațiuni, ETF-uri sau alte active financiare.

Fondurile vor putea fi retrase la pensionare, în condițiile prevăzute de lege, sau în situații speciale.

Proiectul prevede două opțiuni fiscale: fie contribuțiile sunt deductibile fiscal, iar impozitul este plătit la retragerea banilor, fie contribuțiile sunt realizate din venituri deja impozitate, caz în care retragerea nu mai este impozitată.

În ambele variante, câștigurile obținute pe durata investiției – dividende, dobânzi, cupoane și câștiguri de capital – ar urma să fie scutite de impozit și contribuții.

Inițiatoarea: CIIP completează sistemul actual de pensii

Gabriela Horga afirmă că noul mecanism nu înlocuiește Pilonul II sau pensiile facultative și ocupaționale, ci oferă o alternativă suplimentară pentru economisirea pe termen lung.

„Nu înlocuiește Pilonul II, pensiile facultative sau pensiile ocupaționale, ci le completează. Oferă mai multă libertate, mai mult control și o opțiune în plus pentru cei care vor să investească pe termen lung”, a declarat aceasta.

Senatoarea PNL mai susține că inițiativa beneficiază de susținere transpartinică și că votul final în Senat este programat pentru luni.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat joi retragerea voluntară de pe piață a unui lot de Nutella Croissant congelat, comercializat în magazinele Lidl și Kaufland. Măsura a fost luată de Ferrero România din motive de precauție, din cauza unui posibil risc de contaminare cu un corp străin.

Consumatorii sunt sfătuiți să verifice produsele cumpărate și să nu consume lotul vizat.

ANSVSA: „Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant”

Autoritatea a transmis că retragerea este preventivă și vizează un singur lot de produs.

„Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin – un fragment de metal”, a anunțat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Ce produse sunt vizate

Retragerea vizează exclusiv următorul produs:

• Produs: Nutella Croissant congelat;

• Producător: Fresystem S.p.A. – Italia;

• Cod EAN: 8000500413654;

• Lot de producție: L126Z39;

• Data expirării: 06.05.2027;

• Gramaj: T4x12 (12 x 340 g);

• Magazine: Lidl și Kaufland.

ANSVSA precizează că doar acest lot este afectat, celelalte loturi comercializate nefiind vizate de măsura de retragere.

Ce trebuie să facă persoanele care au cumpărat produsul

Autoritatea recomandă consumatorilor să nu consume produsul din lotul menționat. Acesta poate fi returnat la magazinul de unde a fost achiziționat, pentru rambursarea integrală a contravalorii, sau poate fi distrus. Termenul-limită pentru returnare este 15 iulie 2026.

Potrivit Ferrero România, măsura a fost adoptată exclusiv din motive de precauție și face parte din politica companiei privind siguranța alimentară.

Compania precizează că, până în prezent, nu au fost depistate corpuri străine în produsele comercializate, iar retragerea a fost decisă preventiv pentru protejarea consumatorilor.