Liderii partidelor sunt așteptați vineri la Palatul Cotroceni pentru a-i prezenta președintelui Nicușor Dan o soluție de ieșire din criza politică, după două încercări eșuate de formare a unui nou Executiv. În acest moment, singurul scenariu asupra căruia pare să existe un consens este formarea unui guvern minoritar cu orientare pro-occidentală. Rămâne însă neclar dacă acesta va fi construit în jurul partidelor de dreapta sau în jurul PSD, în condițiile în care social-democrații și USR își mențin refuzul de a guverna împreună, iar șeful statului a reafirmat că AUR nu este un partid pro-occidental.

Cotroceniul așteaptă o majoritate care să deblocheze criza

După consultările oficiale desfășurate în această săptămână, liderii principalelor formațiuni politice au continuat negocierile, urmând ca vineri să prezinte președintelui Nicușor Dan varianta pe care o consideră viabilă pentru formarea unui nou Guvern.

Șeful statului a transmis că așteaptă din partea partidelor o majoritate parlamentară și o soluție asumată, astfel încât România să poată avea un Executiv învestit înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare, marți.

“Eu aştept ca partidele să vină la mine cu majoritate. Cred că după două luni, noi toţi, cetăţenii, în ţara asta, putem să aşteptăm de la partidele politice o propunere de majoritate. (..) Din declaraţiile publice, acea soluţie care se preconiza era o soluţie de guvern minoritar, susţinută de o majoritate”, a explicat preşedintele.

Două încercări eșuate au adâncit blocajul politic

Criza politică a început după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, la începutul lunii mai, cu 281 de voturi, cel mai mare număr înregistrat vreodată pentru o astfel de procedură.

Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru formarea unui guvern tehnocrat, însă acesta și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, după ce a constatat că nu dispune de o majoritate.

A urmat desemnarea lui Adrian Veștea, făcută fără consultarea conducerii PNL. Decizia a amplificat tensiunile politice, iar liberalii au convocat un Congres Extraordinar în care au reconfirmat atât mandatul lui Ilie Bolojan la conducerea partidului, cât și poziția de a nu forma o alianță cu PSD.

PNL, USR și UDMR au refuzat să susțină Cabinetul Veștea, în timp ce PSD și-a anunțat sprijinul. În încercarea de a obține voturile necesare, Adrian Veștea a negociat inclusiv cu AUR.

George Simion a condiționat susținerea formațiunii de o declarație a președintelui Nicușor Dan prin care AUR să nu mai fie calificat drept partid extremist. Declarația nu a fost făcută, iar Guvernul Veștea a obținut doar 189 de voturi în Parlament, sub pragul de 233 necesar învestirii.

După noile consultări din această săptămână, președintele a anunțat că România va avea un guvern minoritar și o guvernare pro-occidentală. Totodată, joi seară, el a reiterat că AUR nu este un partid pro-occidental.

PSD și USR rămân pe poziții opuse

Deși negocierile au continuat, diferențele dintre principalele partide nu au fost depășite.

PNL a propus un pact pentru susținerea unui guvern minoritar, fie în formula PNL-USR-UDMR, fie prin susținerea unui executiv monocolor PSD. PSD și USR resping însă colaborarea.

Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că “să laşi PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greşeală”, precizând că partidul nu va susține revenirea PSD la putere după căderea Guvernului Bolojan.

USR propune o formulă de rotație, cu un guvern PNL-USR-UDMR în prima etapă și un executiv PSD începând de anul viitor.

De cealaltă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat “exhibiţionismul moral al unora” și a transmis că PSD nu susține o formulă PNL-USR-UDMR.

“Unele partide nu au vrut nicio clipă să lase din braţe funcţiile şi privilegiile”, acuză Grindeanu, transmiţând celor de la USR că se poate şi fără ei.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că există trei variante de guvernare: PNL-USR-UDMR, un executiv monocolor PSD sau o formulă PSD-PNL-UDMR, cu o majoritate restrânsă.

În opinia sa, diferențele dintre partide trebuie depășite deoarece “nu putem să închidem ţara”.

Până în prezent, singurul nume propus oficial pentru funcția de premier este cel al lui Sorin Grindeanu, iar Nicușor Dan a anunțat că nu va desemna un nou candidat înainte de a exista o majoritate clară.

Presiunea economică grăbește formarea Guvernului

Președintele a atras atenția că România are nevoie urgent de un Executiv cu puteri depline, atât din cauza termenelor legate de fondurile din PNRR, cât și pentru că sesiunea parlamentară se încheie marți.

“Pentru România e important, pentru că avem miza până la 31 august a banilor din PNRR, e important să avem un guvern cât mai repede, şi, pentru că parlamentarii vor intra în vacanţă parlamentară marţi, ar fi bine să avem un guvern până marţi. Asta e ce pot să vă spun în momentul ăsta”, a declarat, joi, preşedintele Nicuşor Dan, după participarea la Summitul Flancului Estic.

În paralel, România este presată să reducă deficitul bugetar și să îndeplinească reformele asumate pentru a putea accesa aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene. Totodată, agențiile de rating urmăresc evoluția situației politice, existând temeri că prelungirea blocajului ar putea afecta ratingul de țară.

Analiștii avertizează că, în lipsa unui acord până la finalul lunii iunie, Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan ar putea rămâne în funcție până în toamnă.

“Ne aflăm acum la începutul unei crize constituţionale”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Universitatea Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică din Bucureşti.

Potrivit acestuia, unii dintre actualii miniștri nu ar mai putea rămâne în funcție, întrucât mandatul unui guvern interimar nu ar trebui să depășească 45 de zile.

Cum arată calculele din Parlament

Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare 233 de voturi.

Configurația actuală a Parlamentului este următoarea:

* PSD – 128 parlamentari

* AUR – 90 parlamentari

* PNL – 76 parlamentari

* USR – 59 parlamentari

* UDMR – 31 parlamentari

* Minoritățile – 17 parlamentari

* Uniți pentru România – 14 parlamentari

* Grupul S.O.S. România – 15 parlamentari

* Neafiliați – 15 deputați și 8 senatori

* Grupul Pace-Întâi România – 11 senatori

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat joi retragerea voluntară de pe piață a unui lot de Nutella Croissant congelat, comercializat în magazinele Lidl și Kaufland. Măsura a fost luată de Ferrero România din motive de precauție, din cauza unui posibil risc de contaminare cu un corp străin.

Consumatorii sunt sfătuiți să verifice produsele cumpărate și să nu consume lotul vizat.

ANSVSA: „Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant”

Autoritatea a transmis că retragerea este preventivă și vizează un singur lot de produs.

„Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin – un fragment de metal”, a anunțat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Ce produse sunt vizate

Retragerea vizează exclusiv următorul produs:

• Produs: Nutella Croissant congelat;

• Producător: Fresystem S.p.A. – Italia;

• Cod EAN: 8000500413654;

• Lot de producție: L126Z39;

• Data expirării: 06.05.2027;

• Gramaj: T4x12 (12 x 340 g);

• Magazine: Lidl și Kaufland.

ANSVSA precizează că doar acest lot este afectat, celelalte loturi comercializate nefiind vizate de măsura de retragere.

Ce trebuie să facă persoanele care au cumpărat produsul

Autoritatea recomandă consumatorilor să nu consume produsul din lotul menționat. Acesta poate fi returnat la magazinul de unde a fost achiziționat, pentru rambursarea integrală a contravalorii, sau poate fi distrus. Termenul-limită pentru returnare este 15 iulie 2026.

Potrivit Ferrero România, măsura a fost adoptată exclusiv din motive de precauție și face parte din politica companiei privind siguranța alimentară.

Compania precizează că, până în prezent, nu au fost depistate corpuri străine în produsele comercializate, iar retragerea a fost decisă preventiv pentru protejarea consumatorilor.

Nicușor Dan se confruntă cu cel mai mare test al mandatului său, pe fondul adâncirii crizei politice, relatează POLITICO.

Președintele vrea să evite alegeri anticipate, care ar putea aduce extrema dreaptă la putere, însă partidele rivale întâmpină dificultăți în a ajunge la un acord pentru formarea unei noi coaliții.

La puțin peste un an după ce președintele moderat al României, Nicusor Dan, a ajuns la putere în urma unei confruntări tensionate cu extrema dreaptă, acesta se confruntă acum cu cel mai dificil test de până acum: încercarea de a intermedia un acord între partidele rivale pentru formarea unui guvern stabil.

Ultima coaliție de guvernare din România s-a destrămat în aprilie, iar primele două nominalizări făcute de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu au reușit să obțină suficient sprijin politic pentru a conduce o nouă administrație.

Acum, el mai are o singură șansă să desemneze un nou premier și să obțină aprobarea acestuia prin votul Parlamentului, înainte ca varianta alegerilor anticipate să intre în joc.

Alegerile anticipate, un risc politic major

Nicușor Dan este reticent să provoace alegeri generale anticipate, întrucât principalii săi rivali politici din extrema dreaptă, Alliance for the Union of Romanians (AUR), au un avans puternic în sondaje.

Însă riscul de a refuza convocarea alegerilor este că adversarii săi din AUR și din alte partide amenință deja că vor încerca să îl suspende din funcție, o opțiune despre care unii cred că ar putea câștiga sprijin tot mai larg pe măsură ce criza se prelungește.

Între timp, pentru țara cu 19 milioane de locuitori aflată la granița estică a Uniunii Europene, timpul se scurge.

Bucharest este sub presiune să reducă deficitul bugetar ridicat și să îndeplinească obiective-cheie de reformă economică până la sfârșitul lunii august, pentru a putea accesa aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene.

Agențiile de rating urmăresc atent situația, existând temeri că incertitudinea politică ar putea duce la o retrogradare severă a ratingului de țară.

Avertismente privind o posibilă criză constituțională

Presiunea este amplificată și de apropiata vacanță parlamentară de vară, ceea ce înseamnă că, dacă nu se ajunge la un acord până la sfârșitul lunii iunie, analiștii spun că actualul guvern interimar, condus de premierul în exercițiu Ilie Bolojan, va continua cel mai probabil să guverneze până în toamnă.

„Suntem acum la începutul unei crize constituționale”, a declarat Cristian Pîrvulescu, profesor la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative din București.

Potrivit Constituției, unii miniștri aflați în prezent în funcție „nu mai au dreptul să fie miniștri”, deoarece mandatul guvernului interimar nu ar trebui să dureze mai mult de 45 de zile, termen care a expirat deja.

Discuțiile dintre partidele politice din România au continuat joi pentru a ajunge la un acord privind formarea unui guvern minoritar. Negocierile s-au încheiat după două ore, au relatat presa locală, însă fără anunțarea vreunui acord.

Nicușor Dan urmează să se întâlnească din nou cu liderii partidelor vineri, însă nu va propune un nou premier decât dacă partidele vor conveni asupra formării unui guvern minoritar.

Scenariile pentru noul guvern

Analistul politic Radu Magdin a declarat că nu consideră alegerile anticipate un scenariu „credibil”, întrucât România nu a organizat niciodată astfel de alegeri de la căderea comunismului, în 1989.

„Consultările prezidențiale cu partidele se desfășoară într-un ritm accelerat”, a spus Magdin.

Potrivit acestuia, există două soluții posibile: fie formarea unui guvern minoritar de către Social Democratic Party (PSD), ai cărui membri l-au propus în această săptămână pe liderul lor, Sorin Grindeanu, pentru funcția de premier, fie un guvern minoritar format din liberalii lui Bolojan, împreună cu alte partide de centru-dreapta și liberale.

În prezent, este discutată și o a treia variantă, care ar presupune o „rotație” între un guvern minoritar monocolor PSD și coaliția minoritară de centru-dreapta și liberali propusă, până la următoarele alegeri programate în 2028.

PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan în aprilie și s-a aliat cu AUR, condus de fostul rival al lui Nicușor Dan la prezidențiale, George Simion, pentru a susține o moțiune de cenzură.

Partidul s-a opus politicilor dure de reducere a deficitului promovate de Bolojan, care au afectat domeniile pe care PSD le reprezintă.