Oana Țoiu a declarat că negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă un proces ireversibil, fiind un rezultat al politicii externe a României din ultimul an.

Ministra Afacerilor Externe Oana Țoiu a fost invitată, vineri, la RFI, conform Mediafax.

Aceasta a fost întrebată despre negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Țoiu a numit-o „o decizie istorică, pentru că va avea un impact uriaș pentru viitorul regiunii și pentru viitorul Republicii Moldova”.

„Din acest moment, drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană în procesul de aderare este irreversibil”, a afirmat ministra.

Ea a declarat că „această decizie istorică în care Uniunea Europeană formal a deschis negocierile cu Republica Moldova pentru capitolul drepturi fundamentale este deja realizată și este un rezultat al politicii externe a României din ultimul an, al politicii celorlalte state care au susținut Republica Moldova și evident, în primul rând, meritul lor”.

De asemenea, Țoiu a transmis că „o Uniune Europeană mai puternică, cu o influență mai mare în regiune deranjează Rusia”.

„Facem o tranziție treptată spre momentul în care înțelegem împreună că trebuie să fim mai coerenți în rolul geopolitic pe care-l avem. Nu doar fiecare țară separat, ci împreună, ca și continent”, a transmis ministra.

Întrebată despre posibilitatea unei decuplări a Republicii Moldova de Ucraina, în procesul lor comun de aderare la UE, Țoiu a declarat că „fiecare țară trebuie evaluată în baza propriilor merite în procesul de reformă și de aliniere legislativă, instituțională, de valori cu Uniunea Europeană”.

„Vorbim de țări cu dimensiuni diferite, cu un parcurs diferit de reforme, cu o dimensiune diferită a industriilor și a economiilor”, a explicat aceasta.

„Este un proces natural să existe diferențe în evaluare. Și nu există o cuplare sau o decuplare dintr-o perspectivă formală, sau dintr-o perspectivă tehnică, ci au fost doar o abordare politică”, a conchis Țoiu.

Sorin Grindeanu, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Drapelului Național.

„Simbol suprem al unității și identității românești, drapelul național, este martorul tăcut al istoriei noastre.

„Steagul e România, acest pământ binecuvântat al patriei, stropit cu sângele străbunilor noștri și îmbelșugat cu sudorile muncitorului. El este familia, casa în care s-au născut părinții și unde se vor naște copiii voștri. Steagul e întotdeauna trecutul, prezentul și viitorul țării: întreaga istorie a României.”

(Alexandru Ioan Cuza)”, spune Grindeanu.

Liderii partidelor sunt așteptați vineri la Palatul Cotroceni pentru a-i prezenta președintelui Nicușor Dan o soluție de ieșire din criza politică, după două încercări eșuate de formare a unui nou Executiv. În acest moment, singurul scenariu asupra căruia pare să existe un consens este formarea unui guvern minoritar cu orientare pro-occidentală. Rămâne însă neclar dacă acesta va fi construit în jurul partidelor de dreapta sau în jurul PSD, în condițiile în care social-democrații și USR își mențin refuzul de a guverna împreună, iar șeful statului a reafirmat că AUR nu este un partid pro-occidental.

Cotroceniul așteaptă o majoritate care să deblocheze criza

După consultările oficiale desfășurate în această săptămână, liderii principalelor formațiuni politice au continuat negocierile, urmând ca vineri să prezinte președintelui Nicușor Dan varianta pe care o consideră viabilă pentru formarea unui nou Guvern.

Șeful statului a transmis că așteaptă din partea partidelor o majoritate parlamentară și o soluție asumată, astfel încât România să poată avea un Executiv învestit înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare, marți.

“Eu aştept ca partidele să vină la mine cu majoritate. Cred că după două luni, noi toţi, cetăţenii, în ţara asta, putem să aşteptăm de la partidele politice o propunere de majoritate. (..) Din declaraţiile publice, acea soluţie care se preconiza era o soluţie de guvern minoritar, susţinută de o majoritate”, a explicat preşedintele.

Două încercări eșuate au adâncit blocajul politic

Criza politică a început după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, la începutul lunii mai, cu 281 de voturi, cel mai mare număr înregistrat vreodată pentru o astfel de procedură.

Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru formarea unui guvern tehnocrat, însă acesta și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, după ce a constatat că nu dispune de o majoritate.

A urmat desemnarea lui Adrian Veștea, făcută fără consultarea conducerii PNL. Decizia a amplificat tensiunile politice, iar liberalii au convocat un Congres Extraordinar în care au reconfirmat atât mandatul lui Ilie Bolojan la conducerea partidului, cât și poziția de a nu forma o alianță cu PSD.

PNL, USR și UDMR au refuzat să susțină Cabinetul Veștea, în timp ce PSD și-a anunțat sprijinul. În încercarea de a obține voturile necesare, Adrian Veștea a negociat inclusiv cu AUR.

George Simion a condiționat susținerea formațiunii de o declarație a președintelui Nicușor Dan prin care AUR să nu mai fie calificat drept partid extremist. Declarația nu a fost făcută, iar Guvernul Veștea a obținut doar 189 de voturi în Parlament, sub pragul de 233 necesar învestirii.

După noile consultări din această săptămână, președintele a anunțat că România va avea un guvern minoritar și o guvernare pro-occidentală. Totodată, joi seară, el a reiterat că AUR nu este un partid pro-occidental.

PSD și USR rămân pe poziții opuse

Deși negocierile au continuat, diferențele dintre principalele partide nu au fost depășite.

PNL a propus un pact pentru susținerea unui guvern minoritar, fie în formula PNL-USR-UDMR, fie prin susținerea unui executiv monocolor PSD. PSD și USR resping însă colaborarea.

Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că “să laşi PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greşeală”, precizând că partidul nu va susține revenirea PSD la putere după căderea Guvernului Bolojan.

USR propune o formulă de rotație, cu un guvern PNL-USR-UDMR în prima etapă și un executiv PSD începând de anul viitor.

De cealaltă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat “exhibiţionismul moral al unora” și a transmis că PSD nu susține o formulă PNL-USR-UDMR.

“Unele partide nu au vrut nicio clipă să lase din braţe funcţiile şi privilegiile”, acuză Grindeanu, transmiţând celor de la USR că se poate şi fără ei.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că există trei variante de guvernare: PNL-USR-UDMR, un executiv monocolor PSD sau o formulă PSD-PNL-UDMR, cu o majoritate restrânsă.

În opinia sa, diferențele dintre partide trebuie depășite deoarece “nu putem să închidem ţara”.

Până în prezent, singurul nume propus oficial pentru funcția de premier este cel al lui Sorin Grindeanu, iar Nicușor Dan a anunțat că nu va desemna un nou candidat înainte de a exista o majoritate clară.

Presiunea economică grăbește formarea Guvernului

Președintele a atras atenția că România are nevoie urgent de un Executiv cu puteri depline, atât din cauza termenelor legate de fondurile din PNRR, cât și pentru că sesiunea parlamentară se încheie marți.

“Pentru România e important, pentru că avem miza până la 31 august a banilor din PNRR, e important să avem un guvern cât mai repede, şi, pentru că parlamentarii vor intra în vacanţă parlamentară marţi, ar fi bine să avem un guvern până marţi. Asta e ce pot să vă spun în momentul ăsta”, a declarat, joi, preşedintele Nicuşor Dan, după participarea la Summitul Flancului Estic.

În paralel, România este presată să reducă deficitul bugetar și să îndeplinească reformele asumate pentru a putea accesa aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene. Totodată, agențiile de rating urmăresc evoluția situației politice, existând temeri că prelungirea blocajului ar putea afecta ratingul de țară.

Analiștii avertizează că, în lipsa unui acord până la finalul lunii iunie, Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan ar putea rămâne în funcție până în toamnă.

“Ne aflăm acum la începutul unei crize constituţionale”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Universitatea Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică din Bucureşti.

Potrivit acestuia, unii dintre actualii miniștri nu ar mai putea rămâne în funcție, întrucât mandatul unui guvern interimar nu ar trebui să depășească 45 de zile.

Cum arată calculele din Parlament

Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare 233 de voturi.

Configurația actuală a Parlamentului este următoarea:

* PSD – 128 parlamentari

* AUR – 90 parlamentari

* PNL – 76 parlamentari

* USR – 59 parlamentari

* UDMR – 31 parlamentari

* Minoritățile – 17 parlamentari

* Uniți pentru România – 14 parlamentari

* Grupul S.O.S. România – 15 parlamentari

* Neafiliați – 15 deputați și 8 senatori

* Grupul Pace-Întâi România – 11 senatori