Președintele PSD și liderul Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, susține că negocierile politice pentru formarea unui nou Guvern au intrat într-o etapă decisivă, dar lansează în același timp critici dure la adresa USR, acuzând blocaje și „exhibiționism moral”.

Într-o postare pe Facebook, liderul social-democrat a anunțat că au fost deja agreate primele repere ale unui viitor acord politic.

„Se fac primii paşi pentru un nou Guvern. Astăzi, am convenit cu o parte dintre liderii politici principiile generale ale unui viitor Acord politic- legate de țintele macroeconomice, PNRR, OCDE și SAFE. Zilele sunt importante deoarece ne apropiem cu paşi rapizi de startul discuțiilor oficiale ale statului român cu agențiile de rating”, a transmis Sorin Grindeanu.

În același mesaj, acesta critică dur poziționarea unor partide, fără a le menaja în discurs, sugerând că interesul politic primează în fața stabilității guvernamentale.

„Nu pot însă să nu remarc exhibiționismul moral al unora. Prin contorsiuni politice permanente, răzgândiri și inventarea unor felurite motive pentru ca România să nu aibă un guvern funcțional se dovedeşte – dacă mai era nevoie – că unele partide nu au vrut nicio clipă să lase din brațe funcțiile şi privilegiile. Blochează toată țara de „dragul românilor” şi se „sacrifică” zilnic rămânând pe poziții”, a mai scris liderul PSD.

Grindeanu acuză explicit USR că ar întreține criza politică și vorbește despre un „paradox” în actualul context.

„Mai exact, s-a ajuns la deblocarea crizei prin blocaj. Acesta este noul paradox politic pe care îl pune astăzi pe masă USR. Ce refuză să vadă cei de la USR este că dacă nu vor să fie parte a soluției, să voteze un guvern cu puteri depline cu prim-ministru PSD, atunci – cu siguranță- se poate și fără ei!”, a conchis Sorin Grindeanu.

Declarațiile vin în contextul negocierilor tensionate pentru formarea unei majorități guvernamentale, în condițiile în care România se apropie de discuții importante cu agențiile de rating și de termene sensibile legate de angajamentele din PNRR.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță că România a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene în ultimele 12 luni, performanță pe care o descrie drept un record absolut în istoria absorbției fondurilor europene. Potrivit acestuia, țara noastră a urcat pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește sumele nete absorbite și are șanse să atingă un grad de absorbție de 95% din fondurile alocate prin PNRR.

Dragoș Pîslaru: „Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an”

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a prezentat bilanțul ultimelor 12 luni într-o postare pe Facebook.

„Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 → iunie 2026). Este un record absolut pe fonduri europene atrase vreodată în 12 luni consecutive”, a scris Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, în ultimul an absorbția fondurilor de coeziune s-a triplat.

„În acest an, a triplat absorbţia pe fondurile de coeziune: de la 3.279.387.099 Euro anul trecut la 10.418.362.085 Euro astăzi, adică +7.138.974.986 Euro”, a precizat ministrul.

România, pe locul 2 în UE la fonduri europene absorbite

Dragoș Pîslaru susține că România a făcut un salt important în clasamentul european al absorbției fondurilor europene.

„După ce ne-am obişnuit să fim mereu ultimii în toate clasamentele, România este astăzi pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite. În ciclul financiar actual, contractarea a atins pragul de 97% şi sunt sigur că ajungem la 100%”, a transmis ministrul.

Aproape 3 miliarde de euro atrași prin PNRR

Ministrul interimar a prezentat și situația fondurilor atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, România a încasat 2.620.279.973 euro prin cererea de plată nr. 4 și 350.692.010 euro prin cererea de plată nr. 3. În total, suma atrasă prin cele două cereri se ridică la 2.970.971.983 euro.

„Avem perspectiva să ajungem la 95% absorbţie pe PNRR şi, cu responsabilitate politică şi guvernamentală, vom reuşi acest lucru”, a afirmat Pîslaru.

Potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, investițiile finanțate din bani europeni reprezintă în prezent principalul motor al investițiilor publice din România.

„Investiţiile din bani europeni au ajuns să reprezinte 76% din investiţiile publice ale României, contribuţie esenţială în reducerea deficitului bugetar”, a mai transmis Dragoș Pîslaru.

Românii ar putea avea un nou instrument de economisire pentru pensie, după un model inspirat din sistemele americane de tip IRA. Proiectul privind înființarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie a primit raport favorabil cu amendamente în comisiile de specialitate din Senat și a fost înscris pe ordinea de zi a plenului.

Propunerea legislativă L318/2026, aflată în procedură de urgență, vizează crearea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie, denumite CIIP. Acestea ar urma să fie conturi speciale deschise la societăți de servicii de investiții financiare, prin care persoanele fizice să poată economisi și investi pe termen lung pentru un venit suplimentar la pensie.

Proiectul a primit, pe 24 iunie, raport favorabil cu amendamente din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat. În aceeași zi, inițiativa a fost înscrisă pe ordinea de zi a plenului Senatului.

Legea nu este încă adoptată definitiv și nu este în vigoare.

Ce sunt Conturile Individuale de Investiții pentru Pensie

Potrivit proiectului, CIIP sunt gândite ca un instrument voluntar de economisire individuală, separat de pensia publică, Pilonul II și Pilonul III.

Scopul declarat al proiectului este încurajarea economisirii pe termen lung, a investițiilor private și creșterea veniturilor la pensie, într-un mod contributiv și sustenabil.

Inițiatorii susțin că România are nevoie de un instrument nou de economisire, care să combine libertatea investițiilor pe piața de capital cu un regim fiscal stimulativ.

Două tipuri de conturi: cu scutire sau cu deductibilitate

Proiectul prevede două tipuri de conturi CIIP.

Primul este CIIP-S, contul cu regim de scutire. În acest caz, contribuțiile sunt făcute din venitul net al titularului, iar veniturile și câștigurile realizate în cont ar urma să fie scutite de impozit și contribuții sociale pe perioada deținerii contului.

Al doilea este CIIP-D, contul cu regim de deductibilitate. În acest caz, contribuțiile ar putea fi făcute din venituri brute din salarii, venituri asimilate salariilor sau activități independente, cu deductibilitate fiscală. La momentul transferului activelor după deschiderea dreptului la pensie, sumele ar urma să fie impozitate potrivit Codului fiscal.

Câștigurile din investiții și dividendele ar fi scutite de impozit

Unul dintre cele mai importante puncte ale proiectului este regimul fiscal.

Textul legislativ prevede că veniturile și câștigurile de capital realizate în conturile CIIP sunt scutite de impozit și contribuții sociale pe perioada deținerii contului.

De asemenea, dividendele încasate în aceste conturi ar urma să fie scutite de impozit.

Fondurile și activele din conturile CIIP ar putea fi retrase doar după deschiderea dreptului la pensie, cu excepția situațiilor de moștenire prevăzute în proiect.

Unde ar putea fi investiți banii

Fondurile acumulate în conturile CIIP ar putea fi investite în obligațiuni listate, acțiuni listate, fonduri de investiții listate sau alte instrumente financiare oferite de societățile de servicii de investiții financiare.

Investițiile ar urma să fie permise pe piețe reglementate din state membre OCDE.

Proiectul interzice însă folosirea conturilor CIIP pentru investiții în instrumente financiare derivate utilizate în scopuri speculative.

Cine ar putea deschide un astfel de cont

Potrivit proiectului, orice persoană fizică rezidentă în România care obține venituri impozabile ar putea deschide unul sau mai multe conturi CIIP.

O persoană ar putea deține simultan atât conturi CIIP-S, cât și conturi CIIP-D, la aceeași societate de investiții financiare sau la societăți diferite.

Conturile ar putea fi administrate fie individualizat, prin deciziile proprii ale titularului, fie discreționar, prin mandat acordat societății de investiții.

De ce este proiectul comparat cu modelul american

Inițiatorii arată, în expunerea de motive, că proiectul se inspiră din modele internaționale precum Individual Retirement Account din SUA, unde există variante fiscale diferite pentru economisirea pe termen lung.

Modelul dual propus pentru România, cu CIIP-S și CIIP-D, este prezentat ca fiind inspirat de sistemul american IRA, dar adaptat legislației și pieței financiare locale.

În expunerea de motive se mai arată că România are una dintre cele mai scăzute rate de economisire a gospodăriilor din Uniunea Europeană și o piață de capital încă slab dezvoltată, iar un astfel de instrument ar putea încuraja investițiile pe termen lung.

Proiectul a primit și avize favorabile, dar nu toate

Traseul parlamentar arată că proiectul a primit aviz de la Autoritatea de Supraveghere Financiară și avize favorabile de la Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului.

În schimb, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis aviz negativ.

Ulterior, pe 24 iunie, cele două comisii sesizate în fond au depus rapoarte favorabile cu amendamente, iar proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului.

Ce urmează în Parlament

Inițiativa este în procedură de urgență, iar termenul de adoptare tacită este 9 septembrie 2026.

Dacă Senatul nu votează proiectul până la acest termen, propunerea legislativă poate fi considerată adoptată tacit de prima Cameră sesizată și trimisă mai departe în procedura parlamentară.

Fiind vorba despre o lege organică, adoptarea necesită o majoritate mai mare decât în cazul legilor ordinare.

Până la votul final, promulgare și publicarea în Monitorul Oficial, românii nu pot deschide încă astfel de conturi, iar facilitățile fiscale prevăzute în proiect nu se aplică.